marți, 22 septembrie 2009

Speranţă


Speranţă fără de trup
cu voie te-am ascuns,în igrasii
Pereţii nu te vor, eu nici atât
Dar pe la uşa mea, arar, să vii.

Speranţă tăcută şi fierbinte,
Fantomă ce pătrunde-n trupul meu
Nu eu, el te-a gonit nainte,
Trist, lipsit de vise, ochiu-mi greu.

Speranţă târzie, strânsă gheară
Zadarnic aprinzi cenuşa amintirii.
Ce ieri a fost, n-o să mai fie iară,
Chiar dacă a stat sub numele iubirii.

Speanţă fără de grai, de faţă,
Ca orice muritor aştept, răbdare...
Lipsită, amăgitoare, speranţă
Care, totuşi, niciodată nu moare!

5 comentarii:

  1. Foarte frumose versurile ultimelor doua strofe, si de asemenea pline de adevar :
    "Speranţă târzie, strânsă gheară
    Zadarnic aprinzi cenuşa amintirii.
    Ce ieri a fost, n-o să mai fie iară,
    Chiar dacă a stat sub numele iubirii.

    Speanţă fără de grai, de faţă,
    Ca orice muritor aştept, răbdare...
    Lipsită, amăgitoare, speranţă
    Care, totuşi, niciodată nu moare! "

    "Speranta moare ultima..."

    RăspundețiȘtergere
  2. Multumesc frumos. Ma bucur mult ca ti-au placut:)

    RăspundețiȘtergere
  3. :x imi place foarte mult.mai ales prima strofa.foarte frumos (:

    RăspundețiȘtergere