Univers

Cerul îmi creşte
sub tălpi.
Mă-mpidec de stele
şi cad pe tâmpla ta.
Marea...
e doar o lacrimă
Pe pleoapa mea
stângă.
Zadarnic ţip
să te am.
O mie de braţe
te-ascund de ochiul meu.
Senin, ca pruncul din basm
te cuibăreşti în braţele ei...
Ea-i tot
şi Totul i-l oferi
cînd buzele-mi uscate
tânjesc spre a ta
imposibilă,
Eternitate!