marți, 2 august 2011

Timpul din palma stângă


M-am oprit. M-am oprit să-ţi caut iar fiinţa
când gânduri fluturând se-ntorc acasă,
când sorb din amintirea dragă,
şi fruntea-mi odihnesc în iarba deasă.

Treci. Treci iar prin gândul meu ascuns,
treci precum timpul- şi nu spui nimănui.
Atâţia paşi grăbiţi în urma-ţi,
dar pe tărâmul meu rămâi.

Şi-ţi mulţumesc.
Îţi mulţumesc că-n nopţi târzii mi-asculţi tăcerea,
plânsul nestăpânit, gându-mi inutil,
râsul şi durerea.

Mi-e dor. Timpul îmi stă în palma stângă
fără să plece, fără se revină, cu tine-odată.
Mi-apasă pe pleoape, ca un suspin neaşteptat,
ca greutatea lumii, toată.

Aştept. Aştep clipa în care pe chipu-ţi minunat, de neşters,
am să-ţi zăresc luminată privirea
şi aşa cum fiinţa ta solitară e-acum viaţa gândului meu-
atunci să stea, între noi, doar nemărginirea...

5 comentarii:

  1. off topic Roxana, unde e poza pentru Miercurea fara cuvinte ? Hai, mai e timp !

    RăspundețiȘtergere
  2. Azi am avut sentimentul că nu am nimic de arătat. În ciuda celor 20 GB de fotografii pe care le "deţin".
    Nu am uitat, sper să revin cu ceva frumos, săptămâna viitoare.

    Şi vă mulţumesc că mi-aţi observat lipsa în proiect, înseamnă mult!
    O seară minunată să aveţi!

    RăspundețiȘtergere
  3. sunt randuri atat de profunde...felicitari!

    RăspundețiȘtergere