
Speranţă fără de trup
cu voie te-am ascuns,în igrasii
Pereţii nu te vor, eu nici atât
Dar pe la uşa mea, arar, să vii.
Speranţă tăcută şi fierbinte,
Fantomă ce pătrunde-n trupul meu
Nu eu, el te-a gonit nainte,
Trist, lipsit de vise, ochiu-mi greu.
Speranţă târzie, strânsă gheară
Zadarnic aprinzi cenuşa amintirii.
Ce ieri a fost, n-o să mai fie iară,
Chiar dacă a stat sub numele iubirii.
Speanţă fără de grai, de faţă,
Ca orice muritor aştept, răbdare...
Lipsită, amăgitoare, speranţă
Care, totuşi, niciodată nu moare!