Postul e dedicat (dacă se pot dedica posturi) doamnei Zina.
Despre Fifi aş putea scrie atâtea...însă nu prea văd rostul. Dar o să sciu ceva. În a doua zi de Paşte a dispărut, şi cum nu era singura pisica care îmi dispăruse, nu îmi imaginam că o să se întoarcă. S-a întors, după aproape două zile. Oricum, nu cred că ar fi rămas la cineva care n-o pupă până i se ia păru' de pe nas şi nu-i dă porţia zilnică de legume. Deci cam asta ar fi, am o mâţă vegetariană (dar asta nu înseamnă că nu miaună până nu-şi mai simte plămânii, când simte miros de carne) şi nomadă.
